AVIZ
referitor la proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri referitoare la susținerea dezvoltării teritoriale a localităților urbane și rurale din România cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, precum și unele măsuri temporare de sprijin ale acestora
Analizând proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri referitoare la susținerea dezvoltării teritoriale a localităților urbane și rurale din România cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, precum și unele măsuri temporare de sprijin ale acestora, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.328 din 28.08.2020 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr.D959 din 31.08.2020,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată şi art.46(2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ,
Avizează favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu următoarele observaţii şi propuneri:
1. Prezentul proiect are ca obiect de reglementare stabilirea unor măsuri pentru susținerea dezvoltării teritoriale a localităților urbane și rurale din România cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, precum și a unor măsuri temporare de sprijin ale acestora.
Menționăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se poate pronunța asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.
2. Semnalăm că proiectul figurează pe lista actelor normative adoptate de Guvern în ședința din data de 31 august 2020 și a fost trimis spre avizare Consiliului Legislativ în aceeași zi, respectiv pe 31 august 2020.
Astfel, se încalcă prevederile art.4 alin.(1) din Legea nr.73/1993 pentru înființarea, organizarea și funcționarea Consiliului Legislativ, republicată, potrivit cărora „Proiectele de ordonanțe și de hotărâri cu caracter normativ se supun spre adoptare Guvernului numai cu avizul Consiliului Legislativ”.
În plus și art.24 alin.(2) din Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.561/2009 prevede în mod expres faptul că „Proiectele de ordonanțe și de hotărâri cu caracter normativ se supun spre adoptare Guvernului numai cu avizul Consiliului Legislativ.”
Prin urmare, adoptarea prezentului proiect de ordonanță de urgență cu nerespectarea procedurii sus-menționate creează premisele de neconstituționalitate a acesteia.
3. Având în vedere că proiectul poate avea implicații bugetare, prin natura celor propuse, ce pot genera majorarea cheltuielilor bugetare, devin incidente prevederile art.15 alin.(1) din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la obligativitatea întocmirii unei fișe financiare, cu respectarea condițiilor prevăzute de art.15 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr.69/2010, republicată.
În acest sens, amintim că, prin Decizia nr.331/2019, Curtea Constituțională a reținut că, „lipsind fișa financiară (inițială și reactualizată) nu se poate trage decât concluzia că la adoptarea legii s-a avut în vedere o sursă de finanțare incertă, generală și lipsită de un caracter obiectiv și efectiv, nefiind așadar reală”.
4. În raport cu prevederile art.115 alin.(4) din Constituţie și cu jurisprudența Curții Constituționale în materie, Nota de fundamentare și preambulul ordonanței de urgență trebuie să cuprindă detalierea elementelor de fapt şi de drept în susţinerea situaţiei extraordinare, a cărei reglementare nu poate fi amânată şi care impune recurgerea la această cale de reglementare, precum și eventualele efecte negative care s-ar produce prin neadoptarea proiectului în regim de urgență.
5. Semnalăm că, pct.5 din cadrul Secțiunii 6 din Nota de fundamentare – „Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ” reține, în mod eronat, că „Proiectul de act normativ a fost avizat de Consiliul Legislativ (...)”, urmând a fi efectuată corecția de rigoare, în raport de situația reală a status-lui dosarului la data transmiterii, spre avizare, a acestuia.
De asemenea, trebuie să se menționeze necesitatea avizării de către Autoritatea pentru Digitalizarea României, avizul acesteia însoțind proiectul.
6. Pe plan redacţional şi sub aspectul respectării normelor de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, formulăm următoarele observaţii şi propuneri:
a) ca observație generală, semnalăm redactarea unor fraze lungi care nu asigură o înțelegere facilă a textelor, aspect contrar normelor de tehnică legislativă potrivit cărora „dacă dispoziția nu poate fi exprimată într-o singură propoziție sau frază, se pot adăuga noi propoziții sau fraze, separate prin punct și virgulă”.
Totodată, constatăm deficiențe gramaticale în redactarea proiectului, fiind necesară revederea și corectarea acestora. Cu titlu de exemplu, menționăm sintagmele: „blocaj a proiectelor” (al șaptelea alineat din preambul, teza finală), „în concordanță cu prevederile regulamentelor europene, a programului operațional și ale ghidului solicitantului”, „sistem integrat de management a deșeurilor” (art.3 alin.(4) lit.a) și alin.(5) lit.c) ).
Tot ca observație generală, semnalăm utilizarea unor trimiteri generale lipsite de predictibilitate, fiind necesară redarea expresă a normele vizate. Ca exemplu, menționăm expresiile „prevăzute în regulamentele europene” (art.1 alin.(1) ), „conform legii” „în conformitate cu prevederile naționale și europene în domeniu” (art.3 alin.(4) lit.a) și b) ) și altele asemenea.
Ca urmare, având în vedere aceste aspecte, proiectul trebuie reanalizat şi reformulat în integralitatea sa cu respectarea prevederilor art.36 alin.(1) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, conform cărora „actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic normativ, concis, sobru și clar, care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie”.
b) la titlu, având în vedere normele de tehnică legislativă, potrivit cărora titlul actului normativ prezintă obiectul reglementării exprimat sintetic, propunem înlocuirea sintagmei „referitoare la” cu termenul „pentru” și eliminarea expresiei „precum și unele măsuri temporare de sprijin ale acestora”;
c) la primul alineat din preambul, teza întâi, pentru o exprimare mai adecvată în context, sintagma „și pentru a asigura standarde” se va înlocui cu sintagma „și asigurării standardelor”.
Din același considerent, sintagma „decongestionarea de trafic sau de rezolvare a problemelor” din teza a doua, se va reda sub forma „decongestionarea traficului sau a rezolvării problemelor”; observația este valabilă și pentru al treilea alineat din preambul.
De asemenea, sintagma „pentru a genera dezvoltare care să radieze către…” nu este specifică stilului normativ, astfel sugerăm revederea sa.
d) la al doilea alineat din preambul, întrucât teza a doua are o formulare ambiguă, recomandăm revederea și reformularea acesteia.
Reiterăm această observație și pentru alineatul al patrulea și al optulea, teza a doua din preambul.
e) la al patrulea alineat din preambul, la teza a doua, deoarece normele de tehnică legislativă nu recomandă folosirea parantezelor, este necesar a se renunţa la prezentarea unor explicaţii prin utilizarea acestora.
De asemenea, pentru respectarea prevederilor art.37 alin.(3) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora exprimarea prin abrevieri se poate realiza numai prin explicitare în text, la prima folosire, abrevierea „etc” trebuie înlocuită cu expresia „şi altele asemenea”, formulare consacrată în cazul enumerărilor; observația este valabilă pentru toate situațiile similare din cadrul proiectului.
f) la art.1 alin.(1), cu referire la sintagmele „smart village” și smart city”, precizăm că acestea nu respectă normele de tehnică legislativă conform cărora „În cazurile în care se impune folosirea unor termeni și expresii străine, se va alătura, după caz, corespondentul lor în limba română.”, motiv pentru care sugerăm reanalizarea și reformularea acestora. Reiterăm această observație pentru întregul proiect.
Totodată, pentru utilizarea limbajului specific normativ, sintagma „menționate la alin.(2)” se va reda sub forma „prevăzută la alin.(2)”; observația este valabilă pentru toate situațiile similare din cadrul proiectului.
La alin.(2), sugerăm revederea normei de trimitere la alin.(1) deoarece alineatul respectiv face referire la categorii de intervenții și nu la categorii de proiecte; pentru claritatea normei este necesară utilizarea aceleiași terminologii în cadrul întregului proiect.
g) la art.2 alin.(1), pentru rigoarea exprimării, termenul „pentru” din sintagma „și pentru alte tipuri” se va elimina.
Totodată, pentru respectarea uzanțelor în redactarea actelor normative, abrevierea „(ZUF)” se va înlocui cu sintagma „denumite în continuare ZUF”.
În continuare, în cadrul întregului proiect, sintagma „zonele urbane funcționale (ZUF)” se va înlocui cu abrevierea „ZUF”.
h) la art.3 alin.(4) lit.a) și b), propunem eliminarea termenului „obligatoriu” ca fiind de prisos;
La lit.b), întrucât abrevierea „TIC” este la prima menționare în text, propunem redactarea acesteia in extenso.
Reiterăm aceste două observații și pentru art.4 alin.(3) lit.a) și b), precum și pentru toate abrevierile din cuprinsul textului care nu au fost explicitate anterior.
La alin.(5) lit.b), pentru corectitudinea exprimării, conjuncția „și” din sintagma „cu apă și potabilă” se va elimina.
La lit.c), după abrevierea „SMID” se va insera conjuncția „și”.
La alin.(6), în ceea ce privește expresia „și pentru crearea unei intervenții cu această destinație” semnalăm că aceasta nu asigură claritate normei, deoarece nu prevede care sunt intervențiile acceptate; propunem analizarea și reformularea acesteia.
Reiterăm această observație și pentru art.4 alin.(5).
i) la art.4 alin.(4) lit.b) și c), semnalăm că nu rețelele în sine fac obiectul contractului de delegare a gestiunii, ci furnizarea/prestarea integrală a serviciului de utilităţi publice ori, după caz, numai a unor activităţi specifice acestuia, inclusiv dreptul şi obligaţia de a administra şi de a exploata infrastructura tehnico-edilitară aferentă serviciului/activităţii furnizate/prestate – infrastructură care are drept componentă rețelele despre care fac vorbire cele două texte preconizate (art.2 lit.j) și k) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr.51/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art.29 alin.(6) din aceeași lege).
La alin.(4) lit.d), având în vedere prevederile art.3 alin.(5) lit.c) unde se menționează că sistemul integrat de management al deșeurilor va fi denumit în continuare SMID, pentru unitate redacțională, recomandăm utilizarea acestei abrevieri în tot cuprinsul proiectului;
j) la art.5 alin.(3) nu este clar dacă sintagma “zonă cu potential turistic“ are aceeași semnificație cu sintagma “zonă cu potential de dezvoltare turistică“, proiectul trebuind să respecte unitatea terminologică. În caz afirmativ, menționăm că, condiția respectării prevederilor ghidului solicitantului este deja prevăzută la alin.(1) lit.b), motiv pentru care sugerăm revederea sa.
La alin.(4), întrucât alin.(1) – (3) nu cuprind dispoziții privind operațiuni și activități, este de analizat corectitudinea normei de trimitere la aceste alineate.
k) la art.6, la partea introductivă a alin.(1), semnalăm o inconsecvență în utilizarea unor termeni la singular și plural în sintagma „statut de municipiu reședință de județ, municipii, sectoarele municipiului București și orașe”.
De asemenea, din considerente de ordin redacțional, enumerările alin.(1), vor debuta cu literă mică.
La lit.a) pentru o completă informare, trimiterea la actul european se va reda sub forma „ din Nomenclatorul comun al unităților teritoriale de statistică (NUTS) aprobat prin Regulamentul (CE) nr.1059/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 mai 2003; trimiterile ulterioare la respectivul nomenclator se vor reda sub forma „prevăzute în Nomenclatorul comun al unităților teritoriale de statistică (NUTS) aprobat prin Regulamentul (CE) nr. 1059/2003”.
La lit.c), semnalăm faptul că nu sunt respectate normele de tehnică legislativă potrivit cărora „o enumerare distinctă, marcată cu o literă, nu poate cuprinde, la rândul ei, o altă enumerare şi nici alineate noi. Dacă ipoteza marcată cu o literă necesită o dezvoltare sau o explicare separată, aceasta se va face printr-un alineat distinct care să urmeze ultimei enumerări”.
l) la art.7 alin.(3) lit.a), din considerente de ordin redacțional, termenul „legii” se va reda cu majusculă;
m) la art.8 alin.(2) din considerente de exprimare, termenul „maxim” se va reda sub forma „maximum”;
La alin.(5), expresia “în scopul proiectului“ este neclară, motiv pentru care propunem revederea sa.
La alin.(6), pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, actul nromativ la care se face trimitere se va reda sub forma „Ordonanța de urgență a Guvernului nr.66/2011 privind prevenirea, constatarea şi sancţionarea neregulilor apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.142/2012, cu modificările și completările ulterioare”;
n) la art.9 alin.(1) lit.d), pentru corelare cu finalul părții introductive, este necesară înlocuirea sintagmei „precum și altor categorii de proiecte“ cu sintagma „precum și alte categorii de proiecte“.
La alin.(2), semnalăm că expresia „menționate anterior“ este imprecisă, fiind necesară indicarea în mod expres a elementelor structurale care prevăd respectivele categorii de beneficiari eligibili și de proiecte.
PREŞEDINTE
dr. Dragoş ILIESCU
Bucureşti
Nr.897/31.08.2020